Stimati deputati,

In numele Asociatiei Nationale a Comerciantilor Mici si Mijlocii din Romania (ANCMMR), va rugam sa respingeti propunerea legislativa PL-x 587/2019 pentru modificarea unor acte normative in domeniul reglementarii produselor din tutun, prevederile acesteia impactand activitatile economice ale comerciantilor, fara a-si atinge obiectivele de sanatate publica. Propunerea a fost dezbătută în comisiile Senatului si respinsa de trei comisii de raport, dar a fost adoptata tacit.

In mod specific, propunerea legislativa urmareste sa interzica expunerea la punctul de vanzare a produselor din tutun, cu excepția tutungeriilor (magazine dedicate exclusiv acestui tip de produse). Va precizam ca, in acest moment, în Romania exista circa 70.000 de puncte de vanzare in care se comercializează tigarete si produse din tutun, de la magazine de proximitate, chioscuri, standuri, magazine satesti la minimarketuri si mari lanturi comerciale, de la baruri, restaurante și bufete la  cafenele. Deoarece in majoritate covarsitoare romanii cumpara tigarile de la magazinele de proximitate (a se vedea mai jos datele Eurostat), activitatea comerciantilor mici si mijlocii va fi serios afectata de o asemenea prevedere.

Se stie ca magazinele in care se vand si produse din tutun generează trafic mai mare si volume de vanzari mai mari pentru alte produse (circa 40%). Dar masura ignora particularitățile comerciale locale, urmărind crearea unui avantaj concurential, pe modelul aplicat in Ungaria, pentru asa zisele tutungerii, al caror numar este in prezent de doar cateva zeci, in marile orașe, neexistând niciuna in mediul rural.

Initiatorii vorbesc de obiective de sanatate publica, insa fara a se fi facut o analiza de impact a masurilor propuse. Niciunde in expunerea de motive nu se estimeaza costurile pe care le-ar presupune transformarea acestor unitati (demontarea standurilor existente, instalarea unora noi, care să corespundă cerințelor, timpul pentru refacerea stocurilor etc.) sau modul in care prevederea va avea repercursiuni asupra personalului acestora. Sau cum consumatorii adulti de produse din tutun se vor reorienta fie spre tutungerii, fie spre comertul ilegal. Exemplul Marii Britanii este elocvent, la momentul introducerii masurii, comertul ilegal situandu-se la 10% din totalul pietei pentru ca, in 2017, aproape sa se dubleze, ajungand la 18%, ceea ce a generat pierderi la veniturile statului.

Atragem atentia asupra numeroaselor probleme pe care o astfel de masura le pune mai ales micilor comercianti, aspecte identificate de Asociatia Magazinelor de Proximitate din Marea Britanie (Association of Convenience Stores-ACS), utilizand date Deloitte

https://www.acs.org.uk/sites/default/files/lobbying/4._proposed_tobacco_control_regulations_for_england_under_the_health_bill_2009.pdf

Costul rafturilor. Initial Analiza de Impact (RIA) a autoritatilor din Marea Britanie estima un cost intre 210 si 450 lire pentru modificarea unui raft, insa costurile s-au dovedit mult mai mari de circa 1.800 lire pe magazin, insemnand un impact intre 120 si 180 milioane lire. Avand in vedere costurile rafturilor, dar si problemele logistice, in Romania estimam numai pentru aceasta masura un cost de circa 50 milioane euro pentru cei 70.000 de comercianti afectați.

Dublarea timpului de asteptare pentru clienți. Utilizand date Deloitte, ACS a estimat dublarea timpului de asteptare la rând, in timp ce vânzătorul caută produsul ascuns. Un client care renunta sa stea la coada inseamna pentru un mic comerciant roman o pierdere de minim 70 de lei (cosul zilnic). Potentialul client va prefera sa se indrepte spre marile lanturi comerciale in defavoarea micilor comercianti, care, in acest moment, au avantajul unei serviri mai rapide.

Refacerea stocurilor -> cost salarial. RIA din Marea Britanie a calculat ca interzicerea expunerii si refacerea stocurilor in magazinele de proximitate adauga 1.5 ore/ saptamana, ceea ce a generat un cost suplimentar pentru sectorul de retail de 26 milioane lire. Pentru micul comerciant roman, aceste 1.5 ore pe saptamana, transpuse in plata la salariul minim pe economie, inseamna un cost anual suplimentar de circa 3.600 lei, adica inca un salariu si jumatate platit degeaba.

Avand in vedere cele de mai sus, consideram ca o asemenea prevedere trebuie respinsa. In sustinerea solicitarii noastre, va reamintim ca toate aspectele de mai sus tin de comercializarea produselor din tutun, reglementate prin Legea 201/2016, ce transpune Directiva Tutunului, discutata in Parlamentul Romaniei la momentul transpunerii. Atunci cand Directiva Tutunului a fost dezbatuta in Parlamentul European, un amendament asemanator celui de fata a fost respins cu majoritate de voturi.

Consideram ca Romania nu trebuie sa fie spatiul unor experimente comerciale pana cand astfel de masuri nu sunt bine documentate si analizate din nou, la nivel european. Mai mult, putinele tari / zone unde o asemenea prevedere a fost implementata (ex. Anglia, Scotia) au acordat comerciantilor o perioada de la doi pana la trei ani pentru a-si modifica spatiul/ rafturile, perioada care a fost cu atat mai mare cu cat dimensiunea activitatii economice era mai mica (a se vedea articolul in cele de mai jos). O astfel de abordare demonstreaza grija acestor autoritati pentru micii comercianti locali, cei care vor resimti cel mai mult impactul unei asemenea masuri. In schimb, propunerea legislativă PL-x 587/2019 prevede doar sase luni de la adoptare pana la implementare.

In incheiere, dorim sa precizam clar ca nu ne opunem obiectivelor de sanatate publica, mai ales celor care privesc minorii. Reamintim ca legislatia din Romania prevede expres interzicerea vanzarii produselor din tutun catre minori. Ceea ce solicitam este sa se pastreze un echilibru intre obiectivele de sanatate publica si protejarea intereselor comerciantilor. Adoptarea unor restrictii nejustificate in domeniul comertului produselor din tutun nu va face decat sa ingreuneze si sa afecteze activitatile economice, fără efect daca nu se intervine acolo unde este adevarata cauza a consumului in randul minorilor – educatia, campaniile publice, activitățile de prevenire. Subliniem ca fenomenul fumatului in randul tinerilor si adolescentilor din Romania este unul care se situeaza sub media europeana, nicidecum la amploarea pe care o afirma initiatorii propunerii si deci nu necesita masuri comerciale extreme. Datele cele mai relevante sunt cele furnizate de Eurostat, care arata ca 15% dintre adolescenti romani (grupa de varsta 15-24 ani) fumeaza comparativ cu 17,5% media europeana, in timp ce doar 5,4% dintre adolescente si tinerele din Romania fumeaza comparativ cu 13,5% media europeana. Nu putem sa nu ne intrebam cui serveste acest proiect si restrictiile comerciale extreme propuse, impactul si costul economic major nefiind justificat de datele statistice europene.

Va multumim pentru luarea in considerare a solicitarii noastre.

Cu respect,

Cora Maria Muntean

Presedinte

 

Puteți descărca documentul integral AICI